Despre integritate

Saptamana trecuta am avut ocazia sa discut despre integritate cu un reprezentant al tinerei generatii de politicieni. Spre surprinderea mea, continutul termenului parea necunoscut interlocutorului, desi acesta il folosea frecvent... Astfel, mi-am dat seama ca tanara generatie este din ce in ce mai putin familiarizata cu un termen care, poate si datorita folosirii in exces si fara noima, s-a demonetizat si s-a golit de continut, astfel ca reprezinta din ce in ce mai putin pentru oamenii din ziua de azi.

Dincolo de definitia termenului, care implica onestitate, cinste si corectitudine, cred ca ar fi necesar sa evidentiez ce nu este integritatea. Astfel, o confuzie des intalnita este cea legata de loialitatea fata de grup. Departe de acest lucru, integritatea inseamna tocmai sa-ti pastrezi propriile opinii chiar daca toti ceilalti din jur gandesc altfel, si asta nu pentru a fi contra dinadins, ci pentru ca asta rezulta in mod rational din respectarea principiilor personale asumate.

Uneori, devotamentul fata de familie poate fi considerat integritate. Insa, in momentul in care relatiile de familie sunt confundate cu relatiile profesionale, de exemplu prin promovarea rudelor in functii de raspundere sau prin folosirea unor resurse publice pentru satisfacerea unor nevoi familiale, atunci integritatea nu are nimic in comun cu astfel de practici. Dimpotriva, ele sunt manifestarea unei lipse totale de integritate si de moralitate, un act de coruptie in stare pura.

Deseori in politica se vorbeste despre politicieni integri. Acestia ar fi acei politicieni care nu isi tradeaza partidul, care nu au ambitii personale sau care pun interesul comunitatii deasupra interesului propriu de moment. Partial definitia este adevarata, insa atunci cand devotamentul pentru un partid se transforma in servilism si lingusitorie fata de conducatori sau atunci cand principiile se schimba de la o zi la alta sub lozinca atingerii unui scop prestabilit (inclusiv prin schimbarea taberelor), ori cand sub masca servirii interesului comunitatii se ascunde satisfacerea unui interes personal, atunci nu poate fi vorba de integritate.

Adevarul e ca e foarte greu sa gasesti un politician integru in prezent, in Romania sau chiar in lume. De obicei, oamenii integri nu mai sunt la moda in lumea de azi, ei sunt oameni atemporali, ce pot parea ciudati la un moment dat, ei nu sunt tipi "de gasca", nu sunt "cool", nu sunt oamenii nimanui, nu obisnuiesc sa faca la fel ca ceilalti doar pentru a fi in pas cu vremurile... Cei care respecta regulile in societatea actuala, si in special la noi, nu prezinta nici un interes, sunt plictisitori cu principiile lor fixe, cu mania lor de a juca dupa reguli, cu modul predictibil in care se comporta. Nu de putine ori, ei se regasesc singuri in fata greutatilor vietii, insa asta nu-i dezarmeaza, ci ii ambitioneaza sa fie puternici, sa treaca peste orice, sa reziste tentatiilor, sa nu abdice de la valorile lor, in ciuda consecintelor.

Din pacate politicienii din ziua de azi nu pot fi integri, pentru ca ei trebuie sa-i reprezinte pe cei care ii voteaza, pe oamenii de rand. Iar oamenilor obisnuiti le e foarte greu sa fie integri, mai ales atunci cand se confrunta cu atatea probleme care necesita gasirea unui compromis. In cele din urma, integritatea nu mai poate fi azi decat un ideal spre care ar trebui sa tinda cat mai multi. Insa, inainte de asta, trebuie sa stim inspre ce tindem, iar din pacate asta nu ne poate spune nici o institutie formala, fie ea si publica, formata din oameni obisnuiti... Asta nu ne poate spune decat constiinta noastra, atata cat a mai ramas (daca a mai ramas)... Altfel, vorbim discutii...