02.02.2009

Despre crize

De cateva luni toata lumea vorbeste cu infrigurare despre criza... Care va veni si va aduce numai lucruri rele si probleme... Un subiect atat de important nu poate fi ignorat...
O analiza lexicala a termenului ne aduce la termenul grecesc krisis, care insemna la origine un punct de cotitura, un moment decisiv de schimbare a situatiei existente. Acest inteles ne duce cu gandul mai mult la termenul de "revolutie" din epoca moderna (desi acesta avea o semnificatie mult mai "evolutiva" la inceput). Deci, conform definitiei, criza nu ar fi doar o perioada de recesiune, ci una de schimbare in primul rand. Sensul schimbarii, insa, poate constitui elementul care face diferenta intre dezirabilitatea sau inoportunitatea unei actiuni in sine.

In prezent, suntem asaltati pe toate canalele mediatice de stiri negative si de previziuni apocaliptice cu privire la severitatea situatiei care va urma. Acestea incearca, probabil, sa obisnuiasca populatia cu o situatie care nu este inca pe deplin sesizabila, dar care poate aparea foarte curand, avand in vedere premisele existente (nu indraznesc sa afirm ca ar fi vorba de un plan ocult conspirativ de a indeplini propria profetie, desi concertarea informatiilor poate da nastere la un astfel de rationament).

Problema este ca, la nivelul societatii romanesti, avem experienta multor crize, care au venit si au trecut, cu toate efectele lor, si asta nu a insemnat apocalipsa sau sfarsitul, decat poate pentru cei mai slabi de inger. Era de asteptat, totusi, ca prosperitatea nu poate dura la infinit si ca istoria este un lung sir de evenimente aproape ciclice, care se repeta mai des sau mai rar, dar care nu pot dura o vesnicie. Un filosof grec afirma ca totul se afla in miscare in fiecare moment, ca nu exista o stare propriu-zisa, un repaus. Asadar, nu putem concepe lumea nici ca un paradis perpetuu, nici ca un iad total, ci ca o inlantuire de oscilatii pozitive si negative care se succed.

De fapt, chiar si in viata fiecaruia dintre noi intervin momente in care avem probleme, de o natura sau alta (sanatate - ultima luna mi-a demonstrat acest lucru in cazul meu, cariera, viata personala etc.). Asta nu inseamna, insa, ca trebuie sa intram intr-o spirala negativa din care nu mai putem scapa si sa ne lasam prada deznadejdii. Trebuie sa fim constienti ca problemele vor trece, intr-un fel sau altul, si ca viata va continua pana acolo unde se va rupe inevitabil firul.

De aceea, nu pot accepta atitudinea unora de a instaura panica in societate prin promovarea unor mesaje negativiste si defetiste. De fapt, doar cei care au de pierdut lucruri pentru care nu au facut nimic, se pot teme de crize. Cei care au castigat tot ce au prin sudoarea fruntii si prin fortele proprii nu au a se teme de nici un fel de criza, pentru ca ei stiu ca pot reface oricand ceea ce ar putea pierde vremelnic. Iar daca varsta nu le mai permite sa spere, ei trebuie sa aiba intelepciunea necesara pentru a vedea ca nimic din ceea ce este trecator nu le mai e de folos cu adevarat pentru mantuirea spirituala.

Prin urmare, chiar daca va veni criza, consider ca trebuie sa o intampinam cum se cuvine si fara a ne da de ceasul mortii. Spiritul uman autentic nu poate fi oprit din nazuinta sa sincera catre Dumnezeu!